Gabi Balint (58 de ani) chiar e un om fericit. În Ghencea s-a inaugurat noul stadion. L-am simțit bucuros. Așa, ca un copil. După emisiunea de marți DigiSport Special, George Ogararu i-a dat un plic. L-a deschis. Avea în el invitația, accesul în parcare și două brățări de hârtie, albastre.
Dialogul: „Gabi, cu astea ai voie să intri unde vrei”, zice Ogararu. „Și unde stau?”, întreabă Balint. „Păi undeva pe scaune. La VIP. Unde va sta toată echipa din 1986”.
Găboajă: „E foarte bine. Întotdeauna mi-a plăcut să simt vibrația stadionului. Acum vă spun ceva, o să plâng. Parcă văd. Așa sunt eu. Mă impresionează chestiile astea. Până la urmă cu astea rămânem. Am așteptat mult. Eu sunt bucuros”.
Din vremuri vechi n-am mai văzut un om atât de satisfăcut pentru întâmplările lumești, firești din viața lui. În fapt, o poveste măruntă. De ce măruntă? Pentru că Gabi Balint a fost mare ca fotbalist.
E un om de o modestie rară, cu un bun simț greu de egalat. De ce e măruntă povestea? Pentru că Gabi și celor din generația aia ar trebui să li se trimită câte o limuzină la scară ca să fie aduși la stadion.
Dar dincolo de asta a fost intrigant să vedem cine va sta la lojă. În loje. Pariul a fost că în mare măsură vor fi rezervate pentru nomenclatură. Nu aia din FRF. Ei ar fi trebuit invitați la tribuna a doua.
Dar cine să fie atât de inspirat în clubul MAPN? Zic de politicieni și gradați din structurile de apărare. Sigur ei vor ocupa ce e mai bun acolo și vor savura caviarul. Așa e moda. Și apropos de cum ne respectam noi performerii.
Înțeleg că undeva, la intrarea pe stadionul din Budapesta, tronează un poster imens cu cine credeți? Aveți o singură încercare: Ladislau Boloni. Îmbrăcat în tricoul Stelei. La noi, prima grijă a băieților ăstora care sunt acum la FRF știți care a fost? Să dea jos de pe pereți toate imaginile cu fotbaliștii din Generația de Aur. Ăștia sunt ei.
Dar să revenim la ce contează, pentru că ei ne obligă să trăim din amintiri. Oamenii ăștia sunt prea modești pentru ce fotbaliști au fost.
Celebra perlă a Romaniei, Octavian Popescu, și-a certat profesorii care l-au întrebat dacă vine să dea Bacalaureatul: „Cum? N-am timp de d-astea! Poate pe la toamnă!”. Jucător pe care se cer 25 milioane de euro. Și pentru care ni se solicită răbdare. Aseară, în semifinala de la Euro a intrat un puști, Pedri (18 ani). 65 de meciuri jucate la Barcelona într-un an ?. Cu el cine a avut răbdare?
Cum spuneam. Să ne întoarcem la bătrânii noștri și poveștile lor. Tot Balint a povestit. Zice: „Azi dimineața m-a sunat Loți: vii de la Bistrița? Zic: da! Nu mă iei și pe mine de la Târgu Mureș? Zic: Cum să nu! L-am luat. Și a fost memorabil. Drumul ăsta a fost superb. Am vorbit cu Loți de toate.
Ne-am amintit o grămadă de lucruri despre viețile noastre. Noi doi intr-o mașină„. Vă imaginați discuția? Cu un Boloni ușor gomos, apăsat și riguros și un Balint poet și inventiv așa cum erau pe teren. Gabi m-a contrazis. „Nici vorbă! Am râs tot timpul și am glumit. Loți e un tip foarte deschis și hâtru”.
Singurul lucru care mi-a trecut prin cap la povestea lui Gabi a fost acela că mi-ar fi plăcut să fiu o muscă în mașina aia. Să le ascult poveștile ?. Și care a fost traseul, Gabi?, l-am întrebat. „Pe la Brașov și apoi pe Valea Prahovei. I-am zis lui Loți să mergem să mâncăm la un restaurant în Sinaia. El ține mult la siluetă. Până la urmă am oprit într-o benzinarie. Am savurat câte o sticlă de lapte bătut și am făcut poze cu oamenii care ne-au surprins acolo. A fost o excursie de neuitat”.
Dar cea mai haioasă chestie petrecută între ei a fost tot marți, spre seară. S-au întâlnit undeva în zona de nord a Bucureștiului, acolo unde au și filmat ceva pentru un documentar. A participat și Pițurcă (65 de ani).
„Am fost toți trei. Și el și Loți (68 de ani) arată impecabil. Sunt sportivi și acum. Eu m-am dus cu motocicleta. Mi-era dor s-o scot. La un moment dat, Loți zice: nu mă dai și pe mine o tură?:) Zic: ba da, dar n-am cască pt tine. Era un loc necirculat. Chiar necirculat. Zic: ok! Hai, 50 de metri. Chiar n-are cum să vină poliția aici. Ce crezi? N-am făcut 20 de metri cu Loți în spatele meu că a și apărut Poliția. Mergeam extrem de încet. Au trecut pe lângă noi; au zâmbit, am zâmbit și noi și asta a fost?”.
Da, Gabi! Asta a fost! Vă multumim pentru ce ați fost, pentru ce sunteți și pentru ce veți fi. Ghencea e invenția voastră. A ta, a lui Boloni și a celorlalți.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER